Cât de prost poți să fii ca să nu înțelegi?
De ce avem nevoie să ni se dea dreptate?
De mai bine de 20 de ani ma ocup de vindecarea celor cinci rani ale sufletului, rani cu care noi toti ne nastem. Una dintre ele este rana abandonului, pe care noi toti o avem, dar la nivele diferite.
Inainte de a merge mai departe, vreau sa subliniez diferenta intre o rana a abandonului si cea a respingerii, deoarece multe persoane le confunda. La baza, ( in esenta), trebuie sa stiti ca daca voi credeti ca sunteti abandonati de catre o persoana de acelasi sex , nu este rana voastra de abandon, ci mai degraba cea a respingerii, care nu este neaparat traita in aceeasi maniera.
Daca doriti sa invatati mai multe despre acest subiect, va invit sa cititi cartea mea “Cele cinci rani care nu va lasa sa fiti voi insiva“ si care va va ajuta sa intelegeti diferentele.
Rana abandonului, chiar daca este prezenta o data cu nasterea, ea este trezita de catre parintele de sex opus, si asta la o varsta foarte frageda, undeva in jurul a un an. Cum fiecare rana este hranita de numeroase credinte, faptul ca se lucreaza asupra lor are un efect benefic. In ceea ce priveste rana abandonului, credinta cea mai puternica care o insoteste este ca persoanele de sex opus va iubesc. Daca ele ne acorda multa atentie, noi le implicam in toate proiectele noastre si vrem constant sa fie langa noi.
De indata ce aceasta rana este atinsa si se activeaza, facandu-ne sa reactionam, noi afisam o masca pentru ca noi credem ca vom suferi mai putin. Aceasta masca care insoteste rana abandonului, se numeste masca Dependentului. De fiecare data cand voi face referire la aceasta masca, in acest text, masca se va referi la o persoana care are rana abandonului si care reactioneaza.
Dependentul nu stie deci, sa faca diferenta intre a iubi cu adevarat si a placea. Acesta este motivul pentru care rana sa este mereu activata. El crede ca persoanele care-l iubesc, doresc sa-l si placa. Cand nu este cazul, el se simte abandonat si-si pune masca cu care este obisnuit. Mai mult, dependentul atrage fara oprire situatii in care se simte abandonat. El trebuie sa fie constient ca rana sa de abandon a luat nastere cand era foarte mic, o data cu parintele de sex opus, asta inainte de vindecarea ei.
Asta inseamna ca trebuie sa reinvatam sa iubim cu adevarat si ca a iubi nu inseamna a placea, ci a Accepta.
Sa luam exemplul unei fetite care are un tata acaparat de serviciul sau. De fiecare data cand el se intoarce acasa, el ii spune ca ea este printesa sa, dar fetita nu este vreodata multumita. Ea si-ar fi dorit ca el sa petreaca mai putin timp cu mama ei sau cu serviciul lui si sa-i ofere ei mai mult timp. Se poate intampla de asemenea ca fetita sa se certe cu mama tocmai pentru ca tatal sa-i ia ei apararea. Ea crede ca astfel se va simti mai iubita de catre el. Daca el in schimb nu-i ia apararea, ea va judeca chiar ca mama ei este incorecta in pedepsele aplicate, iar fetita se va simti abandonata de catre tatal ei.
Acest gen de reactie continua la varste adulte, de obicei cu partenerii nostri. Pentru a ne ajuta sa vindecam aceasta rana, vom atrage situatii in care ne vom simti abandonati pana cand vom realiza ca nu mai este cazul. Daca fiinta iubita nu este mereu langa noi, asta nu inseamna ca nu ne iubeste. El are pur si simplu alte nevoi si alte ocupatii.
Dependentul utilizeaza tot felul de mijloace pentru a obtine atentia si suportul: el plange, se agata de dureri, ii este foarte dificil sa ia decizii singur. El este in general foarte competent, dar isi ascunde talentele si fortele de frica de a nu fi ajutat. Singur, poate lucruri interesante, insa el prefera de departe prezenta altora, dar cu precadere a persoanei de sex opus. Dependentul iubeste sa aiba atentia asupra lui cand vorbeste despre propriile probleme si are obiceiul de a reda povestea intr-o noanta dramatica si amuzanta. El are talente de comediant.
Toate aceste comportamente sunt semne ale unei reactii apartinand ranii abandonului. In loc sa-si vindece rana, dependentul o agraveaza cu atitudinea sa. El are Mare nevoie sa se iubeasca pe el insusi, in loc sa caute aceasta nevoie in altii.
Daca va recunoasteti in aceste comportamente, stiti ca a iubi inseamna a accepta ca va este frica sa fiti abandonati, ca va simtiti adesea abandonati si ca ati adoptat diferite comportamente pentru a va proteja. A iubi nu inseamna a va judeca pentru ceea ce sunteti in acest moment. A iubi inseamna sa gasiti sa fiti ceea ce doriti sa fiti, in loc sa fiti in ipostura de dependent.
Invatati de asemenea sa faceti diferenta intre “a placea” si “a iubi”. Mai exact, chiar daca iubiti pe cineva foarte mult , se poate intampla, ca la un moment dat sa nu mai puteti sau vreti sa-l mai iubiti, dar asta nu inseamna ca nu-l mai iubiti.
Uitati aici, mai précis, diferentele intre cele doua, “a placea” si “a iubi”:
A Placea: sa-i faci pe plac cuiva, dandu-i sau facandu-i ceva ce lui ii place sau asteapta de la tine.
A Iubi: sa-l accepti pe celalalt asa cum este, dar mai ales sa fii capabil sa intelegi ca celalalt are propriile sale preferinte, puteri, dorinte, credinte, frici si nevoi, care sunt in cea mai mare parte a timpului, diferite de ale noastre. A iubi nu inseamna sa-l schimbi pe celalalt, sa-l critici sau sa judeci daca actiunile lui sunt bune sau rele. A te iubi pe tine insuti/insati inseamna fix acelasi lucru.
Daca credeti ca sunteti egoisti pentru ca nu vreti sa placeti pe cineva, spuneti-va ca este din cauza faptului ca nu ati sesizat inca adevarata definitie a acestui cuvant. Daca ati fi fost intr-adevar egoisti, ati fi dorit ca ceilalti sa va raspunda nevoilor voastre, inaintea nevoilor lor.
Invatand sa iubim veritabil, voi veti afisa si mai mult gustul de a placea si oamenii va vor placea mai mult. Poate sa vi se para ilogic, dar voi va asumati ca este o realitate. Iubirea de sine este magica!
A fi bine, se invata!
Sursa articol: http://www.ecoutetoncorps.com/’ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ” ”